Problema dispariției Imperativului Cognitiv. Influența Mass Media asupra acestuia.

Uneori mă gândesc că noi, oamenii avem nevoie de niște răspunsuri la  întrebările pe care ni le-am pus din momentul apariției noastre ca specie. Oamenii sunt curioși de la natură, fapt ce stă la baza activității creierului nostru. Acesta este creat astfel încât să caute în mod natural să cerceteze lumea din jur, se poate de zis că suntem creați pentru a deveni filosofi. Denumirea acestui fenomen este “Imperativul Cognitiv” – un proces automat, involuntar din creier (de multe ori rămân uimit de ingeniozitatea cu care oamenii denumesc lucrurile. Totuși, este cale bună prin care creierul nostru înțelege mai bine lumea).

În mod ironic, odată cu apariția televiziunii, oamenii au început să ignore IC; au început să își ignore dorința înnăscută de a învăța și lasă televiziunea să producă învățarea în locul lor. Este mult mai simplu așa. Platon a făcut referire la acest lucru vorbind despre oamenii așezați într-o peșteră, înlănțuiți, care privesc numai umbrele realității. El s-a gândit la această idee cu mult timp înaintea apariției televiziunii. Pentru că este mai simplu pentru ochi să rămână în peșteră, oamenii sunt dispuși să facă acest lucru, evitând să afle mai multe aspecte ale realității. Literalmente vorbind, au fost orbiți de lumină.

Consider acest paradox drept unul interesant, întrucât toți noi am fost concepuți pentru a vedea lumina și pentru a o prefera. Anume din acest considerent sunt foarte încântat de instituția filosofiei: oameni care fac lucruri pentru care au fost făcuți să le facă.

În romanul său “Fahrenheit 451” , Ray Bradbury descrie o societate care arde toate cărțile. Cei de la conducere consideră că oamenii sunt nefericiți dacă gândesc singuri. În acest sens, ei au demolat toate grădinile și balansoarele înlocuindu-le  cu televizoare mari atașate de ziduri, proiectând nenumărate lucruri irelevante.
„Te întrebi DE CE cu privire la multe lucruri și, în cele din urmă, ajungi să fii foarte nefericit“ , afirmă un personaj.

 

Dacă nu dorești ca un om să fie nefericit din punct de vedere politic, nu îi oferi două aspecte ale unei întrebări, pentru a-l încuraja; dă-i unul singur. Chiar mai bine – nu-i da niciunul.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s